Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch Forum Index Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch
Gaudiya Vaishanvism - Parakya Bhava
 
 FAQFAQ   SearchSearch   MemberlistMemberlist   UsergroupsUsergroups   RegisterRegister 
 ProfileProfile   Log in to check your private messagesLog in to check your private messages   Log inLog in 

Mahabharata Hidimva-vadha Parva 1.9

 
Post new topic   Reply to topic    Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch Forum Index -> Român - Ateism si spritualitate
View previous topic :: View next topic  
Author Message
Ads






Posted: Fri Nov 24, 2017 8:21 am    Post subject: Ads

Back to top
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 743

PostPosted: Wed Aug 16, 2017 7:16 pm    Post subject: Mahabharata Hidimva-vadha Parva 1.9 Reply with quote

Mahabharata Cartea 1.
Hidimva-vadha din Adi parva 154


Rakshasi Hidimva se îndrăgostește de Bhima

"Vaisampayana spuse, 'Nu departe de unde dormeau Pandavii, un Rakshasa pe nume Hidimva trăia într-un copac Sala. Posedând o mare energie și pricepere, era un canibal crud, cu o față sinistră, ca urmare a dinților săi lungi și ascuțiți. Îi era foame și tânjea după carne de om. Având trunchiul lung și un stomac mare, părul și barba îi erau roșii. Umerii săi erau largi, urechile erau asemenea unor săgeți, iar caracteristicile sale erau înspăimântătoare. Cu ochi roșiatici și față înspăimântătoare, monstrul îi privea pe fii lui Pandu dormind în acele păduri și se uita și împrejur.

Scuturându-și cârlionții cenușii (datorită prafului) și scărpinându-i cu degetele sale, canibalul cu gura mare se uită în mod repetat la fiii ce dormeau ai lui Pandu, din timp în timp căscând. Și simțind mirosul de om, se adresă surorii lui, 'O soră, a trecut mult timp de când nu am mai avut parte de o asemenea mâncare agreabilă! Îmi lasă gura apă anticipând plăcerea dată de o astfel de mâncare. Cei opt dinți ai mei, care sunt atât de ascuțiți încât nimic nu le poate rezista, îi voi pune astfel, după mult timp, în cea mai delicioasă carne.

Atacând beregata umană și chiar deschizând venele, voi bea astăzi din belșug sânge uman fierbinte, proaspăt și spumos. Du-te la aceștia și vezi cine sunt. Măcelărindu-i pe toți aceștia, adu-i la mine. Ei dorm pe teritoriul meu. Nu ai de ce să te temi de ei. Hai, fă repede ce ți-am spus, pentru a ne bucura de carnea lor, sfâșiindu-le corpurile cu plăcere. Și după ce ne vom înfrupta pe săturate, vom dansa pe diferite melodii!'

"Fiind astfel adresată de Hidimva, femeia canibală, Hidimva, la îndrumarea fratelui ei, se duse în locul unde se aflu Pandavii. Ajungând acolo, îi privi pe Pandavi dormind împreună cu mama lor și invincibilul Bhimasena, care stătea de veghe. Și privindu-l pe Bhima-sena, fără rival pentru frumusețea sa, stând sub vigurosul copac Sala, femeia Rakshasa s-a îndrăgostit de el și și-a spus, 'Această persoană a cărui piele este asemenea aurului topit, cu brațe puternice, umeri lați ca ai unui leu și atât de strălucitor, cu gâtul marcat cu trei linii, asemenea unei cochilii și ochi asemena petalelor de lotus, e demn de a-mi fi bărbat. Nu voi urma instrucțiunea crudă a fratelui meu.

Iubirea unei femei pentru bărbatul ei este mai mare decât afecțiunea pentru fratele ei. Dacă-l voi ucide, mulțumirea fratelui meu și a mea vor fi doar momentane. Dar dacă nu-l voi ucide, mă voi bucura de el tot mereu.' Spunând acestea, femeia Rakshasa, capabilă să-și asume orice formă dorea, a luat o excelentă formă umană și a început să avanseze încet către Bhima. Împodobită cu ornamente celeste, a înaintat cu zâmbete pe buze și un mers modest și i se adresă lui Bhima,

'O zimbru printre oameni, de unde vii și cine ești tu? Și în afară de acestea, cine sunt aceste persoane a căror frumusețe este celestă? Și cine este această doamnă de o frumusețe transcendentală, dormind atât de încrezătoare în aceste păduri, ca și cum s-ar afla în propria ei cameră? Nu știi că această pădure este lăcașul unui Rakshasa? Cu adevărat aici trăiește un Rakshasa ticălos, pe nume Hidimva. Voi ființe de o frumusețe celestă, am fost trimisă aici de acel Rakshasa, fratele meu, cu intenția crudă, să vă ucid, pentru a fi hrana sa.

Dar văzându-te strălucitor asemenea unei persoane celeste, pe care mi-o doresc ca bărbat, salvează-te! Tu, care ești cunoscător cu toate datoriile, cunoscând acestea , fă ceea ce se cuvine. Inima ca și corpul meu a fost străpuns (de săgețile lui) Kama (Cupidon). O, de vreme ce doresc să te obțin, fă-mă să fiu a ta. O tu cu brațe puternice, te voi salva de Rakshasa, care mănâncă oameni. O cel fără de păcat, fii bărbatul meu. După aceea vom trăi pe crestele munților, ce sunt inaccesibile muritorilor obișnuiți. Mă pot deplasa prin aer și o pot face după bunul plac. Fie ca să te bucuri de mare fericire cu mine în acele regiuni.'

"Auzind acele cuvinte ale ei, Bhima replică, 'O femeie Rakshasa, cine poate, asemenea unui Muni, ce-și controlează pasiunile, să-și abandoneze mama și frații mai mari și mai mici care dorm? Ce oameni ca mine și-ar gratifica plăcerile, părăsindu-și mama și frații pentru a fi mâncarea unui Rakshasa?'

"Femeia Rakshasa replică, 'O, trezește-i pe toți, voi face tot ceea ce este agreabil pentru tine! Vă voi salva cu siguranță pe toți de fratele meu canibal.'
"Bhima spuse, 'O femeie Rakshasa, nu-i voi scula pe frații și mama mea, ce dorm confortabil, pentru că mi-ar fi frică de fratele tău ticălos. O cea timidă, Rakshasii nu sunt nicidecum în stare să facă față puterii brațelor mele. Și, o chipeșo, nici un om, Gandharva sau Yakshasa este capabil să-mi facă față. O amiabilo, poți să rămâi sau să pleci, după cum dorești, sau poți chiar să-ți trimiți fratele tău canibal. Nu-mi pasă.'"
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 743

PostPosted: Fri Aug 18, 2017 6:21 pm    Post subject: Reply with quote

Mahabharata Cartea 1.
Hidimva-vadha din Adi parva 155

Hidimva și Bhima încep lupta


"Vaisampayana spuse, 'Hidimva, șeful Rakshasilor, văzând să sora sa nu se întoarce îndeajuns de curând, a coborât din copac, îndreptându-se repede spre locul unde se aflau Pandavii. Cu ochi roșii, brațe puternice, și părul de pe cap ridicat, cu gura larg deschisă și un corp asemenea unei mase de nori întunecați, dinți lungi și ascuțiți, era teribil când îl priveai. Iar rakșasi Hidimva, văzându-și fratele, a cărei față era înfricoșătoare, coborât din copac, s-a alarmat și adresându-se lui Bhimaîi spuse,

'Ticălosul cannibal vine încoa furios. Te rog fă cu frații tăi ceea ce îți spun. De vreme ce sunt dotată cu puterile unei rakșasi, sunt capabilă să ajung oriunde îmi doresc. Urcă-te pe coapsele mele și te voi purta prin aer. Scoală-i împreună cu mama ta. Îi voi căra pe toți cu corpul meu prin văzduh.'

"Bhima îi spuse, 'O tu cea cu coapse plăcute, nu te teme. Sunt sigur că atâta timp cât sunt aici, nici un rakșasa va fi capabil să-i rănească pe aceștia. O tu cea cu talie subțire, îl voi ucide pe acest canibal în fața ta. Acest cel mai rău dintre rakșasa nu merită să-i fiu oponent și nici toți rakșasi la un loc nu pot face față puterii brațelor mele. Privește aceste brațe puternice care sunt asemenea trompei unui elefant. Privește și aceste coapse ale mele ca niște buzdugane de oțel și acest piept larg, de granit. O frumoaso, astăzi o să-mi privești puterea, care este asemenea lui Indra. O tu, cea cu coapse frumoase, să nu mă urăști, crezând că sunt doar un om.'
"Hidimva replică, 'O tigru printre oameni, O tu, cel a cărui frumusețe este celestă, desigur că nu te disprețuiesc, dar am văzut puterea pe care acest rakșasa o are asupra oamenilor.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi, O Bharata, furiosul Rakshasa auzi cuvintele lui Bhima și privindu-și sora deghizată în formă umană, pe cap purtând cununițe din flori și având fața asemenea lunii pline, cu sprâncene, nas, ochi și bucle de o descriere deosebită, iar unghiile și pielea având o nuanță delicată, ea însăși purtând tot felul de ornamente și o îmbrăcăminte transparentă.

Canibalul privind-o în acea formă umană încântătoare, a suspectat-o că își dorea să facă dragoste, a fost indignat și devenind furios pe sora sa, Rakshasa, cu ochi dilatați i se adresă sorei sale, 'Ce creatură nechibzuită dorește să pună obstacole în calea mea, acum, că sunt atât de înfometat? Ai devenit atât de nechibzuită, o Hidimva,încât să nu te mai temi de mine? Vai ție, femeie trădătoare! Acum dorești să faci dragoste și astfel să mă vătămezi. Ești gata să sacrifici bunul nume și onoarea tuturor rakșasilor, strămoșii tăi! Cei cu al căror ajutor mi-ai face rău, îi voi ucide chiar acum, împreună cu tine.'

Adresându-se sorei sale astfel, Hidimva, cu ochi înroșiți de furie și cu dinții scrâșnind alergă spre sora sa pentru a o omorâ pe loc. Dar văzându-l grăbindu-se către sora sa, Bhima, l-a mustrat și i-a spus, Stop--Stop!"
"Vaisampayana continuă, 'Iar Bhima, privindu-l pe furiosul Rakshasa, zâmbi și-i spuse, 'O Hidimva, ce rost are să trezești aceste persoane care dorm atât de confortabil? O ticălos canibal, vino încoa mai întâi. Bate-te cu mine mai întâi, nu se cade să omori o femeie, mai ales împotriva căreia ai greșit, în loc ca ea să fi greșit. Această fată abia dacă este responsabilă pentru dorința ei de a face dragoste cu mine. Ea a fost împinsă de zeitatea dorinței, care pătrunde orice formă vie.

Tu, ticălos nemernic și cel mai infam rakșasa, sora ta a venit aici din ordinul tău. Privindu-mă, m-a dorit. Prin aceasta nu te-a vătămat cu nimic. Zeitatea dorinței carnale este cea care te-a ofensat. Nu se cade să o vătămezi pentru această ofensă. O ticălos nemernic, nu vei omorâ o femeie, atâta timp cât sunt aici. Vino cu mine canibalule și luptă doar cu mine. Astăzi te voi trimite în lăcașul lui Yama (Cel ce-i judecă pe cei ce-au încălcat legile virtuții).

O Rakshasa, fie ca astăzi capul tău find presat prin puterea mea, să plesnească, precum ar fi presat de un puternic elefant. După ce vei fi ucis de mine pe câmpul de luptă, fie ca vulturii, șoimii, șacalii să-ți sfâșie corpul astăzi pe sol. Într-o clipă, astăzi voi goli această pădure de rakșasi! ...'
"Auzind aceste cuvinte, Hidimva spuse, 'Omule, ce nevoie ai de-atâta faimă și laudă de sine? Dovedește mai întâi că este adevărat ce spui și-apoi poți să te lauzi. De aceea nu mai întârzia. Crezi că ești puternic și doatat cu îndemânare. Astăzi vei estima cu-adevărat puterea ta, în lupta pe care o vei avea cu mine. Până atunci nu-i voi ucide pe aceștia. Îi las să doarmă confortabil. Dar te voi ucide mai întâi pe tine, pentru că ești un prost care spune lucruri urâte. După ce âți voi bea sângele, îi voi ucide și pe aceștia și în cele din urmă și pe această soră a mea, care m-a trădat.'

"Vaisampayana continuă, 'Spunând acestea, canibalul, extindinzându-și brațele, fugi plin de furie către Bhimasena. Bhima având o putere teribilă, a prins repede, ca și cum ar fi făcut-o în joacă, cu mare forță, brațele extinse ale rakșasului care se repezise spre el. Apoi prinzându-l pe rakșasul ce se zbătea cu violență, Bhima l-a târât 32 de coți, așa cum un leu trage un mic animal.

Astfel a simțit rakshasa, forța puterii lui Bhima, a devenit foarte furios, și a scos un urlet teribil. Puternicul Bhima l-a tras apoi cu forța, la o mare distanță pe rakșasa, ca urletele sale să nu-i trezească frații ce dormeau confortabil. Prinzând și trăgând unul de altul cu mare forță, atât Hidimva cât și Bhimasena și-au etalat capacitățile. Luptând asemenea a doi elefanți pe deplin maturi înebuniți de furie, au început să doboare copacii și să smulgă plantele cățărătoare din jur. Datorită acelor sunete, Pandavii și mama lor s-au trezit și l-au văzut pe Hidimva în fața lor.'"
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 743

PostPosted: Sat Aug 19, 2017 11:59 am    Post subject: Reply with quote

Hidimva-vadha din Adi parva 156

Bhima îl ucide pe rakshasa în luptă

"Vaisampayana spuse, 'Treziți din somn, acei tigri printre oameni, și mama lor, privind extraordinara frumusețe a Hidimvei, s-au minunat tare. Iar Kunti i se adresă dulce, 'O tu, a cărei splendoare este asemenea unei fete a celeștilor, cine ești și care este natura ta? O tu, care ai o [CENSORED] are deschisă, care este treaba ta aici și de unde ai apărut? Dacă ești zeitatea acestei păduri sau o apsara, spune-mi totul în legătură cu tine și de ce te afli aici?'

Hidimva replică, 'Această pădure mare, pe care o vezi, care are nuanța norului albastru, este lăcașul unui rakshasa pe nume Hidimva. O chipeșă doamnă, eu sunt sora acelui șef al rakshasilor. Stimată doamnă, am fost trimisă de fratele meu pentru a te omorâ împreună cu copiii tăi. Dor sosind aici, l-am văzut pe puternicul tău fiu și am ajuns să fiu controlată de fiul tău prin intermediul zeului iubirii, care pătrunde natura oricărei ființe și atunci l-am ales pe acel puterni fiu al tău ca soț.

Am încercat să vă duc pe toți de aici, dar fiul tău s-a opus. Atunci canibalul, văzând că am întârziat, a venit aici, pentru a-i omorî pe toți copiii tăi, dar el a fost târât de-aici cu forța de puternicul și inteligentul tău fiu, soțul meu. Privește acum această pereche, amândoi dotați cu mare putere și dibăciee, angajați în luptă, măcinându-se și umplând întreaga regiune cu strigătele lor.'
"Vaisampayana continuă, 'Auzind acele vorbe ale ei, Yudhishthir se ridică brusc și de asemenea Argiuna, Nakula și Sahadev de mare energie și i-au privit pe Bhima și Rakshasa deja angajați în luptă, dorind să învingă și trăgând unul de altul cu mare forță, ca doi lei dotați cu mare putere. Praful ce se ridicase datorită picioarelor lor părea să fie asemenea fumului conflagrației pădurii. Acoperite de praf, corpurile lor uriașe semănau cu două stânci acoperite de ceață.

Apoi Argiuna, privindu-l pe Bhima mai degrabă apăsat în lupta cu Rakshasa, încet, spuse cu un zâmbet pe buze, 'Nu te teme, o Bhima! Știam că ești angajat în lupta cu teribilul Rakshasa și că te-ai săturat de luptă. Lasă-mă pe mine să-l omor pe Rakshasa iar Nakula și Sahadev să ne protejeze mama.'

Auzindu-l, Bhima spuse, 'Privește această luptă asemenea unui străin. Nu te teme pentru rezultat. Ajungând la îndemâna brațelor mele, nu va scăpa cu viață.' Arjuna replică, 'O Bhima, pentru ce îl ții atât de mult în viață pe Rakshasa? O opresor al dușmanilor, trebuie să plecăm, nu mai putem rămâne mult timp aici. La răsărit cerul s-a înroșit, zorii dimineții vor apare imediat. Rakshasa devine mai puternic la crăpatul zilei, de aceea grăbește-te, o Bhima! Nu te mai juca cu el ci omoară-l repede. În timpul celor două treceri ale zilei și nopții Rakshasi apelează mereu la puterile lor iluzioniste. Folosește puterea brațelor tale.
"Vaisampayana continuă, 'La auzul vorbelor lui Argiuna, Bhima, arzând de furie, și-a adunat puterea pe care Vayu (zeul Vântului, tatăl său) o folosește în momentul disoluției universale. Plin de furie, a ridicat repede corpul Rakshasului sus în aer și l-a învârtit de o sută de ori. Apoi adresându-se canibalului, Bhima spuse, 'O Rakshasa, ți-a fost dată minte degeaba și tot degeaba ai crescut din carne nesacrificată. De aceea meriți o moarte nesanctificată, fiind astfel redus la nimic.

Astfel voi binecuvânta astăzi pădurea, ca una fără de spini. Și de acum înainte nu vei ucide oameni pentru a-ți fi hrană.' În acest moment Arjuna spuse, 'O Bhima, dacă tu crezi că este o sarcină prea grea pentru tine ca să-l învingi pe acest Rakshasa, lasă-mă să te ajut, sau omoară-l imediat. Sau lasă-mă să-l omor singur, o Vrikodara! Ai obosit și aproape ai terminat problema. Ei bine meriți să te odihnești.'
"Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte ale lui Arjuna, Bhima a fost și mai aprins de furie și a dat cu Rakshasa de pământ cu toată puterea, omorându-l de parcă ar fi fost un animal. Rakshasa, fiind pe moarte, a scos un urlet teribil și profund ca cel al unei tobe uzi, care a umplut întreaga pădure.

Apoi puternicul Bhima, a luat corpul acestuia în brațe, l-a îndoit și l-a rupt în două, satisfăcându-i astfel pe frații săi, care l-au felicitat pe Bhima. Apoi Arjuna venerându-l pe Bhima a cărui putere era teribilă i s-a adresat din nou, 'Stimate domn, cred că nu departe de aici se află un oraș. Fii binecuvântat, hai să plecăm repede de aici, pentru ca Duryodhan să nu ne dea repede de urmă.'
"Apoi toți acei puternici luptători cu carul de luptă spuseră, 'Așa să fie,' pornind la drum împreună cu mama lor și urmați de Hidimva, femeia Rakshasa.'"
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 743

PostPosted: Sun Aug 27, 2017 11:54 am    Post subject: Reply with quote

Mahabharata Cartea 1.
Hidimva-vadha din Adi parva 157


Nașterea lui Ghatotkacea, fiul lui Bhima și lui Hidimva

Urmarea virtuții este o datorie mai înaltă, decât cea a protejării vieți
Suferința este cel mai mare pericol pentru virtute și omul virtuos.
Virtutea este protectoarea vieții; de aceea virtutea este numită dătătoarea de viață.
De aceea mijloacele prin care virtutea sau respectarea virtuții este asigurată, nu pot fi niciodată cenzurate.'



"Vaisampayana spuse, 'Bhima, privind-o pe Hidimva care-i urma, i se adresă, spunând, 'Rakshasii se răzbună pe inamicii lor adoptând iluzii care este imposibil de a fi pătrunse. De aceea, o Hidimva, du-te pe drumul pe care s-a dus și fratele tău.' Apoi Yudhishthir privindu-l pe Bhima înfuriat, spuse, 'O Bhima, O tigru printre oameni, oricând ai fi de furios, te rog să nu omori o femeie. O Pandava, urmarea virtuții este o datorie mai înaltă, decât cea a protejării vieții. Hidimva, care venise cu scopul de a ne ucide, deja l-ai ucis. Această femeie este sora acelui rakshasa, ce ne-ar putea ea face, chiar dacă ar fi furioasă?'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Hidimva rsalutând-o respecuos pe Kunti și pe fiul ei Yudhishthir, spuse, cu plmele lipite în fața pieptului, 'O respectabilă doamnă, cunoașteți suferințele pe care o femeie trebuie să le îndure datorită Zeului Iubirii. Binecuvântate fie aceste dureri pe care Bhimasena le-a cauzat și mă torturează. De atunci suport aceste dureri insuportabile, așteptând să vină timpul ca să fiu fericită. Părăsindu-mi prietenii și rudele și obișnuințele neamului meu, l-am ales pe fiul tău ca soț. Cu-adevărat îți spun că dacă voi fi respinsă de acest erou sau de tine, nu voi mai putea suporta această viață a mea.

De aceea, se cade să ai milă, considerându-mă fie ca fiind foarte proastă sau sclava ta ascultătoare. O ilustră doamnă, unește-mă cu fiul tău, soțul meu. Fiind dotat cu forma unei persoane celeste, dă-mi voie să plec, luându-l cu mine oriunde doresc. Ai încredere în mine, ți-l voi aduce înapoi. Când te vei gândi la mine, voi veni la tine imediat și-ți voi aduce ceea ce-mi ordoni. Te voi salva din orice pericole și te voi purta peste regiuni inaccesibile și accidentate. Te voi purta în spate oricând vei dori să te dplasezi repede.

Ai milă de mine și fă-l pe Bhima să mă accepte. S-a spus că în timp de răstriște, trebuie să-ți protejezi viața cu orice preț. Cel care caută să îndeplinească această datorie, nu trebuie să aibă scrupule în ceea ce privesc mijloacele. Cel care în vremuri de răstriște este capabil să-și păstreze virtutea, este cel mai de seamnă dintre cei virtuoși. Într-adevăr suferința este cel mai mare pericol pentru virtute și omul virtuos. Virtutea este protectoarea vieții; de aceea virtutea este numită dătătoarea de viață. De aceea mijloacele prin care virtutea sau respectarea virtuții este asigurată, nu pot fi niciodată cenzurate.'

"Auzind aceste cuvinte ale lui Hidimva, Yudhishthir spuse. 'O Hidimva, chiar așa este cum spui. În acest sens nu există nici o îndoială. Dar trebuie să acționezi chiar așa cum ai spus. Bhima, după ce se va fi spălat, rostit mantrele, după ce a executat riturile uzuale de reconciliere, îți va acorda atenția sa până la apusul soarelui. Distrează-te cu el, după pofta inimii în timpul zilei, o tu, cea dotată cu viteza minții! Dar va trebui să-l aduci pe Bhimasena înapoi în fiecare zi, la căderea nopții.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Bhima, exprimându-și consimțământul la tot ceea ce spusese Yudhishthira, i se adresă Hidimvei, spunând, 'Ascultă-mă, o femeie Rakshas! În adevăr îmi iau acest angajament în fața ta, că voi sta cu tine, până când vei obține un fiu.' Atunci Hidimva spunând, 'Așa să fie,' l-a luat pe Bhima pe corpul ei și s-a grăbit în văzduh pe piscurile munților cu scenarii pitorești și regiuni sacre ale zeilor, abundând în turme pestrițe și pline de ecourile cârdurilor de păsări, ea însăși asumându-și o formă chipeșă, împodobită cu diferite ornamente și lăsând să curgă din gura ei din când în când sunete iubitoare.

Hidimva s-a distrat cu Pandavul Bhima pentru a-l face fericit. Și astfel, luând forma cea mai chipeșă a făcut-o în regiuni inaccesibile ale pădurilor, la poalele munților pline de copaci înfloriți, pe lacuri splendide cu lotuși și nuferi, pe insulele din mijlocul râurilor și pe malurile lor cu pietriș, pe pâraiele din păduri, în pitoreștile păduri cu copaci înfloriți și pe plantele cățărătoare din crângurile himalaiene, în diferite grote, în lacuri cristaline care zâmbesc prin lotușii lor, pe malurile mărilor, care strălucesc datorită aurului și perlelor, în frumoase orașe cu grădini faine, în pădurile sacre ale zeilor și pe dealuri, în reiunilor zeilor Guhyaka și asceților, pe malurile lacului Mana-sarovara abundând de fructele și florile tuturor anotimpurilor.

Dotată cu viteza minții, s-a distrat cu Bhima toate acele regiuni, până a conceput cu Bhima și a adus pe lume un fiu puternic cu ochi teribili, o gură mare, ochi drepți asemenea săgeților, arătând teribil. Cu buze maro asemenea cuprului, dinți ascuțiți și un urlet puternic, cu brațe puternice, mare putere și o excesivă îndemânare, acest copil a devenit un extraordinar arcaș. Cu nasul lung, pieptul lat, cu gambe înfricoșător de puternice, rapid în mișcări și o forță excesivă, nu avea nimic uman în natura sa, deși făcut de un om.

El depășea toți Pisacea (persoane cu puteri mistice) și celelalte neamuri ale Rakshasilor. Și deși un mic copil, cu fiecare oră care trecea se transforma într-un tânăr. Curând tânărul erou a dobândit o extraordinare îndemânare în folosirea tuturor armelor. Femeile Rakshasa nasc în aceeași zi în care au rămas însărcinate și fiind capabile să-și schimbe forma după cum doresc, și-o schimbă tot timpul. Curând după ce s-a născut, copilul născut chel, acel puternic arcaș, înclinându-se în fața mamei, a atins picioarele ei și ale tatălui.

Părinții i-au dat un nume. Mama lui remarcând că era chel, și arăta ca un Ghata (recipient de apă), amândoi părinții l-au numit Ghatotkacha (Ghata-utkacha – Cap ca recipientul de apă). Ghatotkacha era deosebit de devotat Pandavilor, devenind un mare favorit al acestora, fiind chiar considerat unul dintre aceștia.

"Apoi Hidimva, cunoscând faptul că perioada șederii sale (cu soțul ei) se sfârșise, salutându-i pe Pandavi și făcând o nou înțelegere pentru a se întâlni din nou s-a dus încotro a vrut. Ghatotkacha de asemenea promițând tatălul său că va veni la el, oricând va avea nevoie de el, i-a salutat și a plecat spre nord. În realitate cel ce l-a conceput pe Ghatotkacha, a fost conducătorul zeilor Sura, Cel cu Fulgerul în mână, Indra, ca un viitor contraent al lui Karna, fiul Zeului Soare, a cărui energie nu cunoștea rival, ca o consecință a faptului că el însuși îi dăduse lui Karna o „săgeată“ care putea fi folosită doar o dată și care cu siguranță putea distruge persoana împotriva căreia era declanșată.'"
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 743

PostPosted: Tue Sep 12, 2017 10:07 am    Post subject: Reply with quote

Mahabharata Cartea 1.
Hidimva-vadha din Adi parva 158

Întâlnirea Pandavilor cu Dwaipayana-Vyasa. bunicul lor


În fața unui om spirituali, toți oameni sunt la fel, însă
oamenii țin totdeauna partea celor ce sunt în necaz sau necopți


"Vaisampayana spuse, 'Eroii Pandavi, au peregrinat din pădure în pădure, o rege, omorând cerbi și multe alte animale. Și în voiajul lor au văzut țările neamului Matsya, Trigarta, Panceala și Kiceaka, precum și multe minunate păduri și lacuri de acolo. Ei aveau cu toții șuvițe de păr încâlcit și erau îmbrăcați cu coajă de copac proaspătă și piei de animale. Și astfel în compania lui Kunti arătau asemena unor asceți.

Uneori aceștia înaintau în grabă, purtând-o pe mama lor în spate; alteori se deghizau, iar alteori porneau din nou în mare viteză. Ei obișnuiau să studieze Rik-Veda și alte Vede și de asemenea toate Vedanga precum și ștința moralei și politicii. Iar Pandavii, experți în știința moralei, l-au întâlnit în peregrinările lor pe bunicul lor (Vyasa). Și salutându-l pe Krishna-Dwaipayana, au stat în fața sa cu mâinile lipite în fața pieptului.'

"Vyasa spuse apoi, 'Voi zimbri din rasa Bharata, am știut în prealabil despre această suferință a voastră, care a fost exilul înșelător datorat lui Dhritarashtra. Știind aceasta, am venit la voi din dorința de a vă face un mare bine. Nu vă îndurerați pentru ceea ce s-a abătut asupra voastră. Să știți că toate acestea sunt spre fericirea voastră. Fără îndoială fiii lui Dhritarashtra și voi sunteți în ochii mei la fel. Dar oamenii țin totdeauna partea celor ce sunt în necaz sau necopți. De aceea afecțiunea mea pentru voi este mai mare acum. Și datorită acestei afecțiuni, doresc să vă fac bine. Ascultați-mă! Nu departe de aici, în fața voastră se află un oraș încântător unde nu vă paște nici o primejdie. Locuiți acolo deghizați, așteptând să mă reîntorc.'

'Vaisampayana continuă, 'Vyasa, fiul lui Satyavati, consolându-i astfel pe Pandavi, îi duse în orașul Eka-ceakra. Iar maestrul a consolat-o de asemenea pe Kunti, spunându-i, 'Să trăiești, o fică! Acest fiu al tău, Yudhishthir, care este mereu devotat adevărului, acest ilustru zimbru printre oameni, cucerind întreaga lume prin dreptatea sa, va domni peste toți ceilalți monarhi ai pământului. Nu există îndoială că, de fapt cucerind întregul pământ cu ajutorul puterii lui Bhima și a lui Arjuna, el va degusta suveranitatea asupra acestuia.

Fiii tăi, precum și acești puternici luptători cu carul ai lui Madri, se vor delecta după bunul lor plac în dominioanele lor. Acești tigri printre oameni vor executa de asemenea diferite sacrificii, ca Ragea-suya și Sacrificiul Calului (Așva-meda), în care prezența brahmanilor va fi foarte numeroasă. Iar acești fii ai tăi vor domni peste regatul strămoșesc, ținându-i pe prieteni și rude în lux, belșug și fericire.'

"Vaisampayana continuă, 'Cu aceste cuvinte Vyasa i-a introdus în lăcașul unui brahman. Iar riși cel născut pe insulă (Dwaipa-yana – Vyasa), adresându-se celui mai mare dintre Pandavi, spuse, 'Așteaptă-mă aici! O să mă întorc la tine! Adaptându-te la țară și la circumstanțe vei avea succes în a deveni foarte fericit.'
"Apoi, O rege, Pandavii, cu palmele lipite în fața pieptului, se adresară rișiului, spunând, 'Așa să fie.' Iar ilustrul maestru, riși Vyasa, a plecat în regiunea de unde venise.'"
Back to top
View user's profile Send private message
Display posts from previous:   
Post new topic   Reply to topic    Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch Forum Index -> Român - Ateism si spritualitate All times are GMT + 2 Hours
Page 1 of 1

 
Jump to:  
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group

Abuse - Report Abuse - TOS & Privacy.
Powered by forumup.de free forum, create your free forum! Created by Hyarbor & Qooqoa
Confirmed - Auto ICRA

Page generation time: 0.794