Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch Forum Index Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch
Gaudiya Vaishanvism - Parakya Bhava
 
 FAQFAQ   SearchSearch   MemberlistMemberlist   UsergroupsUsergroups   RegisterRegister 
 ProfileProfile   Log in to check your private messagesLog in to check your private messages   Log inLog in 

Natura lui Raganuga sadhana bhakti

 
Post new topic   Reply to topic    Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch Forum Index -> Român-- practica bhakti
View previous topic :: View next topic  
Author Message
Ads






Posted: Tue Sep 19, 2017 8:40 pm    Post subject: Ads

Back to top
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 729

PostPosted: Wed Jan 24, 2007 8:15 pm    Post subject: Natura lui Raganuga sadhana bhakti Reply with quote

Raganuga sadhana bhakti

Cuvântul “raganuga” este compus din două cuvinte, “raga”, “ataşament plin de iubire”, şi “anuga”, “a urma”.
Caracteristicile generale ale acestor două căi sunt explicate după cum urmează:

virājantim abhivyaktaḿ vrajavāsi-janādiṣu |
rāgātmikām anusṛtā yā sā rāgānugocyate ||
(Bhakti rasamrita Sindhu 1.2.270)

“Devoţiunea care este în mod evident prezentă în asociaţii Dommnului în Vraja este numită devoţiune umplută de ataşamentul iubirii (ragatmika-bhakti),
iar devoţiunea care urmează această ragatmika-bhakti este numită raganuga-bhakti.”

rāga-bhaktye vraje svayaḿ- bhagavāne pāya || (Caitanya caritamrita 2.24.85)

“Prin raga-bhakti, se va atinge Domnul original (svayaḿ- bhagavāne) din Vraja.”

rāgānuga-mārge tāńre bhaje yei jana
sei-jana pāya vraje vrajendra-nandana ||
(cc 2.8.221)

“Cel ce practică venerarea urmând calea raganuga Îl va atinge pe Vrajendra-nandana (Şri Krişna) in Vraja.”

În domeniul Vrajei (Vrindavan) prevalează activităţile dulci şi intime asemănătoare celor umane.
Numai într-o asemenea atmosferă este posibil ca dragostea să atingă apogeul.
Dragostea divină care este amestecată cu conştienţă despre atotputernicia Domnului este micşorată de frica şi reverenţa pentru Acesta,
având o calitate inferioară aşa cum este confirmat de Şri Krişna Caitanya.

sakala jagate more kare vidhi-bhakti
vidhi-bhaktye vraja-bhāva pāite nāhi śakti
aiśvarya-jńānete saba jagat miśrita
aiśvarya-śithila-preme nāhi mora prīta
(cc 1.3.15-16)

“În această lume toţi mă venerează în vaidhi-bhakti. Vaidhi bhakti nu are puterea de a atinge sentimentele din Vraja.
Devoţiunea lumii este amestecată cu cunoaştere despre puterea Mea divină. Nu găsesec o plăcere deosebită în iubirea care este diluată de putere."

In acest sens ar trebui reflectat profund despre natura şi practica lui raganuga-bhakti, pentru cel care doreşte să-şi perfecteze facultatea de a iubi, în legătură cu Cel Atoate Atrăgător.
Nu există nici o altă modalitate de a gusta dulceaţa nectariană a jocurilor din Vraja ale Domnului.

karma, tapa, yoga, jńāna, vidhi-bhakti, japa, dhyāna,
ihā haite mādhurya durlabha
kevala ye rāga-mārge, bhaje kṛṣṇe anurāge,
tāre kṛṣṇa-mādhurya sulabha
(cc 2.21.119)

Iubirea dulce (mādhurya ) este deosebit de greu de atins prin karma (activităţi care urmeză sistemul socio-religios vedic),
austerităţi, yoga mistică, cunoaşterea transcendentală, vaidhi-bhakti, incantarea mantrelor sau meditaţia.
Dulceaţa lui Krişna este uşor de atins numai de cel care-L venerează cu afecţiune urmând calea raga.
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 729

PostPosted: Sun Jan 28, 2007 8:08 am    Post subject: Reply with quote

Natura lui Raganuga sadhana bhakti

Raganuga-bhakti înseamnă în mod specific iubirea care este inspirată de activităţile asociaţilor eterni ai lui Şri Krişna în Vraja.
Iubirea lor este cunoscută sub numele de ragaatmika, fiind saturată de atracţia naturală pentru Krişna din Vraja.

iṣṭe svārasikī rāgaḥ paramāviṣṭatā bhavet |
tan-mayī yā bhaved bhaktiḥ sātra rāgātmikoditā ||
(Bhakti Rasamrita Sindhu 1.2.272)

“Devoţiunea în care este plină cu iubire din abundenţă pentru Cel ales este numită ragaatmika.”


Această iubire este în mod minunat manifestată în rezidenţii eterni ai Vrajei.
Ragaatmika bhakti este de două feluri.

sā kāmarūpā sambandharūpā ceti bhaved dvidhā || (brs 1.2.273)

“Diviziunile sale (ale lui ragaatmika bhakti) sunt două, a iubirii dintre îndrăgostiţi (kama- rupa – având forma plăcerii senzuale transcendente – obiectul iubirii fiind Şri Krişna)
şi a iubirii care are forma unei relaţii (sambandha-rupa – servitudine, prietenie, paternitate respectiv maternitate).”

Servitorii, prietenii şi părinţii lui Şri Krişna sunt într-o relaţie care este recunoscută în cadrul societăţii vedice. Totuşi apogeul iubirii care este prezent în concubinele transcendentale ale Domnului, constă numai din dorinţe amoroase, care fără ezitare trec dincolo de barierele interacţiunii acceptate în societatea vedică, strictă.

Aşa cum există două feluri de ragaatmika bhakti, la fel există şi două feluri de ragaanuga bhakti.

rāgātmikāyā dvaividhyād dvidhā rāgānugā ca sā |
kāmānugā ca sambandhānugā ceti nigadyate ||
(brs 1.2.290)

“Aşa cum ragaatmika este de două feluri, la fel este şi ragaanuga. Este cunoscută ca cea care urmează plăcerea senzuală transcendentală (kāmānugā)
şi cea care urmează relaţiile acceptate în societatea vedică (sambandhānugā).”

Cel care la auzul descrierii dulcilor sentimente extatice ale asociaţilor eterni ai Domnului, pentru Acesta, devine dornic de a atinge sentimente asemănătoare acestora, începe calea ragaanuga bhakti.

ihā haite mādhurya durlabha
kevala ye rāga-mārge, bhaje kṛṣṇe anurāge,
tāre kṛṣṇa-mādhurya sulabha
(cc 2.21.119)

Iubirea dulce (mādhurya ) este deosebit de greu de atins prin karma (activităţi care urmeză sistemul socio-religios vedic),
austerităţi, yoga mistică, cunoaşterea transcendentală, vaidhi-bhakti, incantarea mantrelor sau meditaţia.
Dulceaţa lui Krişna este uşor de atins numai de cel care-L venerează cu afecţiune urmând calea raga.
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 729

PostPosted: Wed Jun 06, 2007 2:08 pm    Post subject: Reply with quote

Raganuga bhakti - aroma specifică

Şri Krişna, Personalitatea originală Supremă a coborât în această lume împreună cu asociaţii săi, acum aproximativ 5000 de ani pe pământul Vrajei (Vrindavan) prezentând dulcile sale jocuri, pentru a atrage în mod natural sufletele din acest loc în lumea sa divină.

anugrahāya bhaktānāḿ / mānuṣaḿ deham āsthitaḥ
bhajate tādṛśīḥ krīḍa / yāḥ śrutvā tat-paro bhavet
(Srimad Bhagavatam. 10.33.36)

Pentru a-şi arăta favoarea Sa celor ce-i sunt devotaţi ( bhaktānām) Domnul acceptă o formă umană şi acceptă astfel de jocuri, astfel încât cei vor auzi despre ele să devină complet devotaţi Acestuia.

După ce Şri Krişna şi asociaţii Săi au dispărut din partea vizibilă a Vrajei, au apărut diferite şcoli ale filozofiei şi practicii spirituale, care au avut ca ţel atingerea iubirii divine pentru Acesta. De-a lungul timpului Şri Krişna Însuşi, dorind să guste propria Sa dulceaţă, cât şi dulceaţa serviciului devoţional divin, a coborât în această lume sub forma unui mare învăţat şi devot, cunoscut sub numele de Şri Krişna Caitanya.

prema-rasa-niryāsa karite āsvādana
rāga-mārga bhakti loke karite pracāraṇa
rasika-śekhara kṛṣṇa parama-karuṇa
ei dui hetu haite icchāra udgama
(cc 1.4.15-16)

Krişna este cea mai de seamă piatră preţiosă printre degustătorii de plăcere transcendentală şi cel mai milos. Dorinţa Sa de a apare (în lumea materială) are două motive, de a gusta esenţa diferitelor feluri de iubire transcendentală şi de a propaga devoţiunea divină (bhakti) pe calea iubirii fireşti, (spontane, a locuitorilor din Vraja) – raga marga.

anarpita-carīḿ cirāt karuṇayāvatīrṇaḥ kalau |
samarpayitum unnatojjvala-rasāḿ sva-bhakti-śriyam ||
hariḥ puraṭa-sundara-dyuti-kadamba-sandīpitaḥ |
sadā hṛdaya-kandare sphuratu vaḥ śacī-nandanaḥ ||
(Vidagdha-madhava 1.2)

“Datorită milei Sale fără de cauză a coborât în această vreme a lui Kali, pentru a binecuvânta cu comoara fără de pereche a extazului iubirii divine în propriul Său serviciu, care nu a mai fost atribuit de mult timp. Fie ca acest fiu al lui Saci, Hari (Însuşi), ce radiază încântătoarea [CENSORED] area aurie, să fie tot timpul manifestat în adâncul inimii tale.”

Conceptul iubirii divine amoroase, a fost prezent în tradiţiile bhakti, înainte de apariţia lui Şri Caitanya. Contribuţia Sa unică este de a prezenta o varietate de iubiri amoroase, ca bază a serviciului transcendental pentru Cel Atoate Atrăgător.

kāmānugā bhavet tṛṣṇā kāma-rūpānugāminī || (brs 1.2.297)

A urma sentimentele amoroase (kama-anuga) apare ca o sete de a urma celor care au aceste sentimente amoroase (kama-rupa)

Această sete pentru iubirea amoroasă a fetelor din Vraja, pe care ele o au pentru Cel Atoate Atrăgător (kama-rupa) este de două feluri.

sambhogecchā-mayī tat-tad-bhāvecchātmeti sā dvidhā || (brs 1.2.298)

Iubire care are în ea dorinţa de unire directă cu Celui Atoate Atrăgător (sambhoga iccha mayi), şi iubire care tânjeşte în a gusta sentimentele pe care le trăieşte Radha în jocurile ei amoroase cu Krişna (tad-bhava-iccha-atma), prin a deveni una cu ea în inimă.

Dorinţa de unire este de patru feluri.

sandarśana-saḿjalpa-saḿsparza-samprayoga-lakṣaṇa-bheda-catuṣṭaya-
bhinnatvaḿ dṛśyate ||
(Priti-sandarbha 375)

Cele patru categorii ale percepţiei directe sunt înţelese ca fiind diferitele apariţii ale
vederii, discuţiilor, atingerii, şi a unirii sexuale.

În particular, ultimele forme de sambhoga (unire) caracterizeză iubirea sambhoga-iccha-mayi.

Iubirea care tânjeşte în a gusta sentimentele pe care le trăieşte Radha în jocurile ei amoroase cu Krişna (tad-bhava-iccha-atma), prin a deveni una cu ea în inimă, şi care e lipsită de cea mai mică dorinţă de a se bucura singură cu Krişna, mai este cunoscută sub numele de manjari bhava; aceasta este starea de spirit a servitoarelor Radhei.

Eminenţa glorioasă a iubirii Radhei este discutată în scripturi şi în poemele oamenilor spirituali. Ea este emblema iubirii absolute în forma ei cea mai înaltă.

hlādinīra sāra aḿśa, tāra 'prema' nāma
ānanda-cinmaya-rasa premera ākhyāna
|| (cc 2.8.159)

Aspectul esenţial al energiei dătătoare de plăcere (hladini) este numită prema, care e înţeleasă ca iubire extatică divină pentru Personalitatea Supremă.

premera parama-sāra 'mahābhāva' jāni
sei mahābhāva-rūpā rādhā-ṭhākurāṇī ||
(cc 2.8.160)

Apogeul suprem al iubirii extatice divine (prema) este cunoscută ca maha-bhava, iar Radha Thakurani este încorporarea acestei maha bhava.

premera 'svarūpa-deha' — prema-vibhāvita
kṛṣṇera preyasī-śreṣṭhā jagate vidita
(cc 2.8.162)

Natura intrinsecă a corpului Ei este o transformare a iubirii extatice divine – prema. În toate lumile, ea este cunoscută ca cea mai dragă dintre toate iubitele lui Krişna.

sei mahābhāva haya 'cintāmaṇi-sāra'
kṛṣṇa-vāńchā pūrṇa kare ei kārya tāńra
(cc 2.8.164)

Această stare supremă a iubirii extatice divine – maha bhava, este esenţa pietrei spirituale a cărei atingere indeplineşte orice dorinţă ('cintāmaṇi-sāra'). Sarcina ei este de a îndeplini orice dorinţă a lui Krişna.

Când îndrăgirea Radhei depăşeşte, iubirea pentru Krişna, această condiţie este cunoscută ca deşteptarea triumfătoare a ataşamentului (bhava ullasa rati), starea intrinsecă a servitoarelor Radhei.

sańcārī syāt samāno vā kṛṣṇa-ratyāḥ suhṛd-ratiḥ | ī
adhikā puṣyamāṇā ced bhāvollāsā ratiḥ ||
(brs 2.5.128)

Cănd afecţiunea pentru Krişna este la fel de puternică precum afecţiunea pentru Cea drag(ă), acest sentiment este numit tranzioriu, dar cănd afecţiunea pentru Cea dragă este hrănită şi devine dominantă, ea este cunoscută ca bhava-ullasa rati.

Apogeul bucuriei divine, care este prezent în inima Radhei, se reflectă în inimile servitoarelor care îi sunt dedicate Acesteia în serviciul devoţional divin – bhakti, astfel făcându-le să guste iubirea care depăşeşte orice altă formă de iubire.

pataty asre sāsrā bhavati pulake jāta-pulakāḥ |
smite bhāti smerā malimani jāte sumalināḥ ||
anāsādya svālIr mukuram abhivIkṣya sva-vadanaḿ |
sukhaḿ vā duḥkhaḿ vā kimapi kathanIyaḿ mṛgadṛśaḥ ||

(kṛṣṇahnika-kaumudi 5.128)

Oh frumoaselor cu ochi asemenea cărprioarelor! Când prietenele voastre sunt absente, trebuie să vă uitaţi în oglindă, înainte de a spune dacă sunteţi bucuroase sau triste. Ele reflectă orice stare sufletească pe care o aveţi, ele execută toate serviciile unei sticle la care trebuie să te uiţi! Când lacrimile vă curg din ochi, plâng şi ele; iar atunci când sunteţi excitate, se scoală părul pee le; când râdeţi, şi ele râd; şi când sunteţi deprimate, şi lor li se rupe inima.

Această manjari-bhava este contribuţia unică a lui Şri Caitanya Mahaprabhu, fiind comoara îndrăgită a tradiţiei Gaudiya Vaişnava.

Cel ce doreşte să atingă scopul final al vieţii, trebuie să studieze cu asiduitate scrierile sfinţilor privind raganuga bhakti.
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 729

PostPosted: Wed Jun 06, 2007 2:14 pm    Post subject: Reply with quote

Calificarea pentru practica lui Raganuga Bhakti

Simptomele trezirii lăcomiei pentru sentimente asemanatoare cu cele ale asociaţiilor eterni, intimi ai Domnului sunt descrise după cum urmează:

tat tad bhāvādi mādhurye śrute dhIr yad apekṣate |
nātra śāstraḿ na yuktiḿ ca tal lobhotpatti lakṣaṇam ||
(brs. 1.2.292)

Când auzi despre dulceaţa sentimentelor lor (locuitorilor din Vrindavan) şi aşa mai departe, şi o dorinţă pentru atingerea unor sentimente asemănătoare se trezeşte în conştiinţă, fără nici o legătură cu scriptura şi logica, acesta este un simptom al trezirii lăcomiei divine.

vaidha-bhakty-adhikārī tu bhāvāvirbhavanāvadhi |
atra śāstraḿ tathā tarkam anukūplam apekṣate ||
(brs 1.2.293)

Totuşi până când bhava nu se trezeşte în cel care este eligibil pentru vaidhi-bhakti, el rămâne dependent de scripturi şi consideraţiile logice.

Lăcomia pentru a atinge Vraja-bhava se trezeşte în rare sufletele norocoase.

lobhe vrajavāsi-bhāve kore anugati |
śāstra -yukti nāhi māne – rāgānugāra prakṛti ||
(cc 2.22.153)

A urma cu lăcomie sentimentele rezidenţilor din Vraja, fără a lua în consideraţie scripturile sau logica – aceasta este natura lui raganuga.

Într-o asemenea persoană, atracţia pentru un anumit fel de sentimente fată de Cel Atoate Atrăgător, trece peste orice fel de reguli sau consideraţii.

vrajalIlā parikarastha śṛGgārādi bhāva mādhurye śrute dhīr idaḿ mama bhūyāt iti lobhotpattikāle śāstra yukty apekṣā nā syāt satyāḿ ca tasyāḿ lobhatvasyaivāsiddheḥ |

nahi kenacit śāstra dṛṣ̣ṭyā lobhaḥ kriyate nāpi lobhanIya vastu prāptau svasya yogyāyogyatva vicāraH ko’py udbhavati. kintu lobhanIya vastuni śrute dṛṣTe vā svata eva lobha utpadyate || (rvc 1.5)

Dacă auzind despre dulceaţa sentimentelor, conduse de pasiunea divină, a asociaţiilor lui Krişna în Vraja-lila (jocurile din Vraja) te gândeşti, „Hai să ating şi eu astfel de sintimente.”, atunci din acel moment nu mai depinzi nici de scripturile revelate şi nici de alte consideraţii logice favorabile. Dacă o astfel de dependenţă rămâne, nu se poate spune că lăcomia divină a apărut. Lăcomia divină nu se trezeşte niciodată datorită consideraţiilor scripturale iar în cel care doreşte să atingă obiectul lăcomiei sale divine nu apar nici un fel de consideraţii privind calificarea sau lipsa de calificare. Mai degrabă lăcomia divină e trezită numai prin auzirea despre obiectul lăcomiei, sau la vederea lui.

Aşa cum iubirea nu poate apare datorită instrucţiunilor din scripturi, sau datorită unor modele ale gândirii, nu este posibil ca eligibilitatea pentru raganuga bhakti să apără datorită comandamentelor scripturii, sau pe baza consideraţiilor logicii. Cel care cu adevărat e lacom pentru Vraja-bhava se grăbeşte oriunde ea este disponibilă.

kṛṣṇa -bhakti-rasa-bhāvita-matiḥ |
kriyatāḿ yadi kuto'pi labhyate ||
tatra laulyam api mūlyam ekalaḿ|
janma-koṭi-sukṛtair na labhyate ||
(Padyavali 14)

Oriunde acea conştiinţă încărcată cu sentimente extatice de iubire pentru Şri Krişna este disponibilă, de acolo trebuiesc sentimentele achiziţionate. Pentru a le achiziţiona nu există decât un preţ, lăcomia pentru ele, care nu poate fi atinsă prin activităţi pioase chiar pentru milioane de vieţi.

Deşi cauza directă pentru trezirea lăcomiei pentru sentimentele asociaţilor lui Krişna, este ascultarea despre jocurile lui Krişna în Vraja, trebuie de asemenea acordată atenţia cuvenită cauzei fundamentale – graţia celui ce gustă aceste sentimente.

kṛṣṇa tad bhakta kāruṇya mātra lobhaika hetukā |
puṣṭi mārgatayā kaiścid iyaḿ rāgānugocyate ||
(brs 1.2.309)

Cauza exclusivă a apariţiei lăcomiei pentru sentimentele locuitorilor din Vraja, sunt mila lui Krişna sau mila devotului Său. De aceea unii numesc calea raganuga-bhakti şi puşti-marga (calea graţiei).
Back to top
View user's profile Send private message
Indumati



Joined: 23 Dec 2006
Posts: 729

PostPosted: Sun Apr 03, 2016 1:08 pm    Post subject: Reply with quote

Raganunga bhakti are cinci trepte; iată cum sunt descrise de Bhaktivinod Thakur in Harnam Cintamani:

ei ekadas bhava sampura sadhane
pancha dasha lakhya hoy sadhakjive
sravan, baran ara smaran, apana
sampatti ei pancha vidha dasay ganan


Cele 11 stări existențiale (ale propriului corp spiritual, pe care guru le comunică discipolului la inițierea siddha pranali, ce are loc pe treapta a doua) - ei ekadas bhava
devin complete în practica devoțională - sampura sadhane
ce cuprinde cinci trepte prin care trece ființa practicantă - pancha dasha lakhya hoy sadhakjive
1) Shravan - treapta ascultării
2) Baran- Treapta acceptării inițierii spirituale când discipolul primești inițierea privind propriul corp spiritual
3) Smaran- treapta aducererii aminte
4) Apana – treapta maturității intrării cu corpul spiritual în jocurile Cuplului Divin
5) Sampatti dasha - treapta perfecțiunii intrării cu corpul spiritual în jocurile Cuplului Divin
care sunt cele cinci diviziuni consecutive de servire (devoțională) - ei pancha vidha dasay ganan
Back to top
View user's profile Send private message
Display posts from previous:   
Post new topic   Reply to topic    Bhakti-Yoga-forum english-român-deutsch Forum Index -> Român-- practica bhakti All times are GMT + 2 Hours
Page 1 of 1

 
Jump to:  
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group

Abuse - Report Abuse - TOS & Privacy.
Powered by forumup.de free forum, create your free forum! Created by Hyarbor & Qooqoa
Confirmed - Auto ICRA

Page generation time: 0.286